STATUT

Statutul și regulamentul Partidului Național Liberal  – Click pentru download.

Articolul 1
Partidul Naţional Liberal este persoană juridică de drept public şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu normele Constituţiei, ale legislaţiei în materie şi ale prevederilor prezentului Statut.
Articolul 2
1. Denumirea integrală a partidului este Partidul Naţional Liberal iar denumirea prescurtată este PNL.
2. Semnul permanent al partidului este săgeata înscrisă în pătrat sub care se află prescurtarea PNL.
3. Semnul electoral al partidului este identic cu semnul permanent.
4. Culorile partidului sunt albastru şi galben. Drapelul partidului este galben, în centru fiind plasat semnul permanent.
5. Celelalte specificații tehnice sunt descrise în manualul de identitate vizuală care este aprobat de către Delegaţia
Permanentă.
6. Delegaţia Permanentă poate modifica, între Congrese, semnul permanent şi semnul electoral, în condiţiile legii.
7. Delegaţia Permanentă poate modifica, între Congrese, culorile şi drapelul partidului.
Articolul 3
Sediul Central al Partidului Naţional Liberal este în Bucureşti, Bulevardul Aviatorilor, numărul 86, Sectorul 1.
Adresa Sediului Central poate fi schimbată numai prin hotărârea Delegaţiei Permanente.
Articolul 4
1. Statutul Partidului Naţional Liberal conţine ansamblul de principii, norme și prevederi prin care se determină obiectivele, structura și modul de acțiune și organizare ale partidului.
2. Regulamentul de aplicare al Statutului, care conține dispoziții și proceduri organizatorice și de alegeri în partid, ca și Codul Etic al partidului și celelalte regulamente de organizare și funcționare ale structurilor constituite conform statutului, se adoptă și se modifică de către Biroul Politic Național.
3. Prevederile Statutului, ale Codul Etic al partidului și ale celorlalte regulamente de organizare și funcționare ale
structurilor constituite conform statutului sunt obligatorii pentru toate organizaţiile şi pentru toţi membrii partidului.

CAPITOLUL II – OBIECTIVELE PARTIDULUI NAȚIONAL LIBERAL

Articolul 5
1. Partidul Naţional Liberal promovează valorile şi interesele naţionale, pluralismul politic şi consolidarea sistemului democratic şi a securităţii naţionale, apărarea drepturilor omului şi ale familiei, protecţia, garantarea, consolidarea şi extinderea proprietăţii private, schimbul de valori economice şi culturale, accesul liber şi egal la educaţie.
2. In activitatea sa, Partidul Naţional Liberal urmăreşte numai obiective politice.
Articolul 6
1. Partidul Naţional Liberal este un partid liberal, membru al Alianței Liberalilor și Democraților Europeni şi al
Internaţionalei Liberale. Partidul Naţional Liberal îşi asumă istoria şi tradiţia sa, reprezentarea ideilor şi valorilor liberale, civice şi ale dreptei democratice româneşti.
2. În conformitate cu Programul său politic, Partidul Naţional Liberal îşi propune, conform principiului tradiţional „Prin noi înşine”, precum şi valorilor democraţiei liberale şi ale capitalismului, următoarele obiective politice prioritare:
a. garantarea, promovarea şi respectarea demnităţii omului, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor;
b. aplicarea legii şi a principiilor de bună guvernare, în scopul consolidării sistemului democratic şi al asigurării
coeziunii economice şi sociale;
c. promovarea şi asigurarea separaţiei puterilor în stat;
d. respectarea şi asigurarea suveranităţii naţionale, a independenţei, unităţii şi integrităţii României;
e. garantarea proprietăţii private;
f. respectarea angajamentelor asumate ca ţară membră UE şi NATO;
g. consolidarea statutului de membru al României în Uniunea Europeană, în condiţiile promovării intereselor ţării şi
păstrarea identităţii naţionale;
h. restrângerea categoriei bunurilor ce fac obiectul proprietăţii publice;
i. stimularea iniţiativei private cu respectarea regulilor de concurenţă;
j. eliminarea barierelor administrative care împiedică libera circulaţie a capitalurilor, a serviciilor, a produselor şi a persoanelor;
k. reducerea rolului statului prin asigurarea unei autonomii locale bazate pe alocarea descentralizată a resurselor în economie şi pe respectarea principiului subsidiarităţii;
l. apărarea şi întărirea autonomiei locale prin promovarea şi asigurarea principiilor democraţiei şi ale
descentralizării puterii;
m. asigurarea accesului liber şi egal al cetăţenilor României la educaţie, încurajarea dezvoltării educaţiei şi a
cercetării, educarea cetăţenilor în spiritul democraţiei şi încurajarea acestora de a participa la viaţa publică;
n. combaterea tuturor formelor de discriminare, precum cea bazată pe rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă,
religie, categorie socială, sex, convingeri sau apartenenţă la o categorie defavorizată;
o. combaterea corupţiei, a crimei organizate şi a terorismului;
p. asigurarea libertăţii depline a presei, prin eliminarea oricărui control din partea autorităţilor publice şi a
reprezentanţilor acestora;
q. susţinerea şi educarea tinerei generaţii în spiritul democraţiei şi al valorilor europene;
r. includerea principiilor dezvoltării durabile în fundamentarea tuturor deciziilor de dezvoltare economico-socială a țării.
Articolul 7
În realizarea obiectivelor sale, Partidul Naţional Liberal desfăşoară următoarele activităţi:
a. consultarea cu cetăţenii în toate problemele de interes major;
b. comunicarea permanentă cu societatea civilă;
c. elaborarea de proiecte de politici publice şi programe în domeniile social, economic, cultural şi politic;
d. participarea la alegerile locale, parlamentare, prezidenţiale şi europene;
e. reprezentarea în Parlamentul României şi în Parlamentul European;
f. formarea Guvernului sau participarea la coaliţii guvernamentale;
g. reprezentarea în organismele administraţiei publice, locale şi centrale;
h. editarea, realizarea şi difuzarea publicaţiilor ori a altor materiale proprii;
i. încurajarea constituirii de asociaţii, fundaţii şi cluburi liberale;
j. acţiuni de formare în politică şi administraţie;
k. acţiuni culturale, sportive şi de recreere.

CAPITOLUL III – MEMBRII PARTIDULUI NAȚIONAL LIBERAL

Articolul 8
Partidul Naţional Liberal are următoarele categorii de membri:
1. Membri activi
2. Membri de onoare
Articolul 9
Orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani poate deveni membru al Partidului Naţional Liberal, fără nicio discriminare, dacă îndeplineşte următoarele condiţii cumulative:
a. acceptă să adere la Statutul, la Codul Etic şi la Programul partidului şi să le respecte;
b. nu este membru al unui alt partid politic;
c. nu se află în situaţiile de interdicţie prevăzute în Legea partidelor politice;
d. nu a săvârşit grave abuzuri sau nereguli în funcţii publice sau politice;
e. nu îi este interzisă, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea drepturilor politice sau cetăţeneşti.
Articolul 10
1. Dobândirea calităţii de membru al Partidului Naţional Liberal se face în temeiul hotărârii de validare a Biroului Politic Local pe baza unei cereri adresate preşedintelui organizaţiei locale în raza căreia domiciliază, îşi are reşedinţa sau îşi desfăşoară activitatea solicitantul şi aprobată de Biroul Politic Teritorial.
2. Pot solicita înscrieri în partid şi cetăţenii români care domiciliază în străinătate. În cazul acestora, cererea de adeziune se depune la Secretariatul General al PNL.
3. O persoană nu poate face parte decât dintr-o singură organizaţie a partidului.
4. În cazul transferului unui membru (activ sau de onoare) dintr-o organizaţie în alta, acesta se realizează în baza unei notificări scrise adresată de persoana în cauză celor două organizaţii.
5. Aceste prevederi se aplică şi în cazul transferului dintr-o organizaţie locală într-o filială teritorială de sector a municipiului Bucureşti sau în cazul transferului între două filiale teritoriale de sector ale municipiului Bucureşti.
6. În cazul fuziunilor, persoana care a fost luată în evidenţă ca membru PNL pe baza transferului documentelor şi prin semnarea fişei de evidenţă în termen de 45 de zile de la aprobarea fuziunii îşi păstrează vechimea dobândită prin înscrierea în partidul din care a făcut parte anterior.
7. În cazuri excepţionale, cetăţenii pot solicita înscrierea în PNL şi prin depunerea adeziunii la Sediul Central al partidului. Cererea poate fi validată de Preşedintele PNL, pe baza unei propuneri făcute de Secretariatul General al PNL.
Articolul 11
Pentru merite deosebite, pentru devotament şi abnegaţie în activitatea îndelungată desfăşurată în partid sau pentru promovarea concepţiilor liberale, se poate atribui demnitatea de membru de onoare unor persoane din ţară sau din străinătate, având cetăţenie română, indiferent dacă sunt sau nu membri ai Partidului Naţional Liberal.
Articolul 12
1. Membrii Partidului Naţional Liberal sunt egali între ei şi au drepturi şi obligaţii în raport cu categoria de membru de care aparţin şi cu funcţiile deţinute.
2. Pentru modul deosebit în care a condus partidul, a acţionat pentru înfăptuirea Programului politic, pentru respectarea Statutului şi pentru unitatea şi prestigiul partidului se poate atribui demnitatea de Preşedinte de Onoare al Partidului Naţional Liberal persoanei care a îndeplinit cel puţin două mandate în această funcţie.
3. La nivelul Partidului Național Liberal este constituită și funcția de Președinte Fondator 1990.
4. Propunerea privind atribuirea înaltei demnităţi prevăzute la alin. 2 se face de către Biroul Politic Național sau de către Delegaţiile Permanente Teritoriale şi se aprobă de Delegaţia Permanentă.
5. Foştii Președinți PNL, membri ai Partidului Naţional Liberal, sunt membri de drept ai Biroului Politic Național.
Articolul 13
1. Membrii Partidului Naţional Liberal au următoarele drepturi:
a. să-şi exprime în mod liber opiniile în cadrul tuturor forurilor partidului;
b. să aibă iniţiative politice şi posibilitatea de a şi le exprima şi de a le supune dezbaterii organismelor de conducere ale partidului;
c. să fie informaţi cu privire la activitatea organizaţiei din care fac parte şi cu privire la hotărârile organismelor de conducere locale, teritoriale şi centrale;
d. să fie propuşi şi promovaţi în funcţii şi demnităţi publice;
e. membrii activi au dreptul să aleagă şi să fie aleşi în funcţiile de conducere din partid.
2. Orice limitare a acestor drepturi, în afara celor legale şi statutare, este interzisă şi atrage răspunderea disciplinară a persoanelor vinovate.
Articolul 14
1. Niciun membru al Partidului Naţional Liberal nu poate îndeplini două funcţii de conducere în partid în acelaşi timp.
2. Sunt considerate funcţii de conducere cea de preşedinte şi cea de vicepreşedinte al organismelor de conducere ale partidului la toate nivelele.
3. Pentru o mai bună reprezentare teritorială, prin derogare de la prevederile alin. 1, funcţia de prim vicepreşedinte şi de vicepreşedinte al Biroului Politic Național şi cea de preşedinte al filialei teritoriale sunt compatibile.
4. Pentru o mai bună reprezentare judeţeană, prin derogare de la prevederile alin. 1, funcţia de vicepreşedinte al Biroului Politic Teritorial şi cea de preşedinte al organizaţiei locale sunt compatibile.
5. Membrii Curţii de Arbitraj, ai Consiliilor Teritoriale de Arbitraj, ai Comisiei Centrale de Cenzori şi ai Comisiilor Teritoriale de Cenzori nu pot face parte din Delegaţia Permanentă a PNL.
Articolul 15
Membrii Partidului Naţional Liberal au următoarele obligaţii:
a. să cunoască şi să respecte prevederile Statutului şi ale Codului Etic al partidului;
b. să cunoască Programul partidului şi să contribuie la înfăptuirea acestuia;
c. să îndeplinească şi să respecte hotărârile organismelor de conducere şi deciziile Curţii de Arbitraj şi ale Consiliilor
Teritoriale de Arbitraj;
d. să participe la activitatea organizaţiei din care fac parte sau a organismelor de conducere în care au fost aleşi;
e. să îndeplinească mandatul partidului primit în cazul delegării sau al participării în numele partidului la
exercitarea funcţiilor sau demnităţilor publice în care au fost desemnaţi sau aleşi, de care trebuie să se achite cu
demnitate, competenţă şi cinste;
f. să nu exprime public luări de poziţie contrare deciziilor sau hotărârilor organismelor statutare ale PNL;
g. să plătească o cotizaţie lunară.
Articolul 16
1. Calitatea de membru al Partidului Naţional Liberal se pierde prin:
a) demisie;
b) înscrierea în alt partid;
c) aderarea la sau susţinerea publică a unui alt partid sau a unei alte doctrine politice;
d) excludere;
e) deces.
2. Calitatea de membru activ al Partidului Naţional Liberal se pierde în urma săvârșirii abaterilor enumerate la art. 20.
Articolul 17
1. Membrii Partidului Naţional Liberal pot demisiona în orice moment, cu efect imediat.
2. Înscrierea în alt partid politic se asimilează demisiei, cu acelaşi efect.
Articolul 18
1. Membrii Partidului Naţional Liberal se pot autosuspenda din calitatea de membru al partidului numai în cazul ocupării unei funcţii publice incompatibile cu calitatea de membru al unui partid politic conform legii şi numai pe durata îndeplinirii acesteia.
2. Membrii Partidului Naţional Liberal se pot autosuspenda din funcţia deţinută în partid numai în cazul ocupării unei funcţii publice incompatibile cu deţinerea unor funcţii de conducere în partid, pe o perioadă de maxim 4 ani.
3. În cazul în care funcția deținută este cea de președinte de filială sau de organizație, autosuspendarea din funcție atrage demisia din funcția respectivă.
4. După perioada de autosuspendare, în termen de 30 de zile, redobândirea calităţii de membru se face în temeiul hotărârii de validare a Biroului Politic Local pe baza unei cereri adresate preşedintelui organizaţiei locale din care solicitantul face parte.
5. În situația în care persoana autosuspendată face parte dintr-o structură de conducere, inclusiv din cele prevăzute la art. 32-36, nu mai poate reveni în funcția pentru care a fost ales anterior suspendării.
6. Persoana autosuspendată are obligaţia respectării prevederilor Codului Etic al PNL.
Articolul 19
În cazurile prevăzute de Statut și Codul Etic, membrii Partidului Naţional Liberal pot fi sancţionaţi prin excludere sau prin aplicarea altor măsuri disciplinare.
Articolul 20
Sancţiunea excluderii unui membru din Partidul Naţional Liberal se poate aplica în una din următoarele situaţii:
a. dacă a încălcat hotărârile organismelor de conducere ale partidului;
b. dacă a săvârşit abateri grave de la disciplina partidului, inclusiv prin acţiuni sau declaraţii publice împotriva
hotărârilor luate prin vot de organismele de conducere ale partidului la toate nivelele sau împotriva conducerii
partidului la toate nivelele, împotriva imaginii și prestigiului partidului și împotriva candidaților PNL la toate
funcțiile publice de la orice nivel;
c. dacă persoana în cauză a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate sau i s-a interzis exercitarea
drepturilor politice sau cetăţeneşti, prin hotărâre judecătorească definitivă;
d. dacă persoana în cauză a fost dovedită ca fiind colaborator sau informator sau ofiţer al fostei Securităţi;
e. neplata cotizaţiei pe timp de 6 luni, în mod nejustificat;
f. nerespectarea art. 101.
Articolul 21
Sancţiunea excluderii se propune şi se hotărăşte astfel:
a. pentru membrii fără funcţii în organismele de conducere locale sau în administraţia publică locală, la propunerea
oricărui membru al organizaţiilor locale, prin hotărârea Biroului Politic Local;
b. pentru membrii titulari şi cei cu drept de vot consultativ din cadrul Biroului Politic Local, la propunerea Biroului Politic Local, prin hotărârea Biroului Politic Teritorial;
c. pentru membrii titulari şi cei cu drept de vot consultativ din cadrul Delegaţiei Permanente Teritoriale (cu excepţia preşedintelui filialei teritoriale), la propunerea Biroului Politic Teritorial, prin hotărârea Delegaţiei Permanente Teritoriale;
d. pentru preşedintele filialei teritoriale, la propunerea Președintelui partidului sau a Delegaţiei Permanente
Teritoriale a filialei în care îşi desfăşoară activitatea, prin hotărârea Biroului Politic Național;
e. pentru ceilalți membri ai Delegaţiei Permanente (cu excepţia membrilor Biroului Politic Național şi a Preşedintelui partidului), la propunerea Biroului Politic Național sau a Delegaţiei Permanente Teritoriale a filialei în care îşi desfăşoară activitatea, prin hotărârea Delegaţiei Permanente;
f. pentru membrii Biroului Politic Național, la propunerea Preşedintelui partidului, prin hotărârea Delegației
Permanente;
g. pentru Preşedintele partidului la propunerea Delegaţiei Pemanente, prin hotărârea Congresului partidului;
h. Biroul Politic Teritorial poate propune, iar Delegaţia Permanentă Teritorială poate hotărî şi pentru cazurile
prevăzute la alin. 1 litera a şi b;
i. Biroul Politic Național poate propune, iar Delegația Permanentă poate hotărî şi pentru cazurile prevăzute la alin 1 litera a, b şi c.
Articolul 22
1. În cazul săvârşirii unor abateri mai puţin grave decât cele prevăzute în art. 20 din Statut, se pot hotărî ca sancţiuni următoarele măsuri disciplinare:
a. avertismentul scris;
b. suspendarea din funcţie pe timp limitat;
c. suspendarea – pe cel mult un an – a drepturilor ce decurg din calitatea de membru PNL;
d. retragerea sprijinului politic pentru cei aflaţi în funcţii publice;
e. suspendarea dreptului de vot în cadrul organismului de conducere din care face parte.
2. Măsura prevăzută la alin. 1, lit. d se poate cumula cu una din cele prevăzute la alin. 1, lit. a, b şi c, precum şi cu cea prevăzută la art. 20 din Statut.
3. Măsura suspendării din funcţie şi/sau a drepturilor ce decurg din calitatea de membru PNL se poate lua şi în cazul trimiterii în judecată penală, pe durata procesului.
4. Măsurile disciplinare enumerate la alin. 1, 2 şi 3 sunt de competenţa organismelor prevăzute la articolul 21.
Articolul 23
Se socotesc abateri mai puţin grave decât cele prevăzute în art. 20 din Statut şi se sancţionează cu luarea de măsuri disciplinare:
a. neparticiparea repetată şi nemotivată la activităţile organizaţiei sau ale organismului din care face parte;
b. neîndeplinirea sarcinilor primite sau insubordonarea faţă de organismul de conducere al organizaţiei;
d. încălcarea Codului Etic al PNL, elaborat de Senatul partidului;
e. în cazul cumulării abaterilor de la lit. a şi c se poate aplica sancţiunea prevăzută la art. 22 lit. c din prezentul
Statut.
Articolul 24
1. Organismele de conducere care pot hotărî sancţiuni se pot sesiza şi din oficiu.
2. Procedura de aplicare şi contestare a sancţiunilor se face potrivit Regulamentului de aplicare al Statutului.
3. Contestarea sancţiunilor de către orice membru al partidului se poate face potrivit Regulamentului de aplicare al Statutului.
4. Sancţiunea intră în vigoare din momentul rămânerii ei definitive.
Articolul 25
1. Persoana care a fost exclusă poate face cerere de reînscriere în Partidul Naţional Liberal, în condiţiile prevăzute în art. 9 din Statut, după trecerea unei perioade de minimum un an de la excluderea sa.

CAPITOLUL IV – ORGANIZAREA PARTIDULUI NAȚIONAL LIBERAL

DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 26
1. Partidul Naţional Liberal este organizat şi funcţionează pe întreg teritoriul ţării, la nivel local, judeţean sau de sector al municipiului Bucureşti, la nivelul municipiului Bucureşti şi la nivel naţional.
2. Pentru membrii cu domiciliul în afara țării funcționează Organizația PNL Diaspora cu sediul în municipiul București.
Articolul 27
Membrii Partidului Naţional Liberal sunt grupaţi pe criterii teritoriale în:
a. organizaţii la nivelul secţiilor de votare, în localităţile de până la 5.000 de locuitori;
b. organizaţii pe cartiere, în localităţile de peste 25.000 de locuitori. Numărul organizaţiilor de cartier dintr-o
localitate va corespunde cu numărul de consilieri locali din localitatea respectivă, conform Legii administraţiei
publice locale;
c. organizaţii pe centre de votare pentru sectoarele municipiului Bucureşti, care sunt considerate organizaţii locale  şi respectă prevederile statutare ale organizaţiilor de cartier;
d. organizaţii locale (centru de votare pentru sectoarele municipiului Bucureşti, comunale, orăşeneşti şi
municipale);
e. organizaţii judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, denumite în continuare filiale teritoriale.
Articolul 28
1. Organizaţiile la nivelul secţiilor de votare se pot constitui dacă au cel puţin 5 membri activi.
2. Organizaţiile de cartier se pot constitui dacă au cel puţin 9 membri activi.
3. Organizaţiile comunale se pot constitui dacă au cel puţin 15 membri activi şi organizaţii în cel puţin două treimi din numărul secţiilor de votare de pe teritoriul comunei.
4. Organizaţiile orăşeneşti se pot constitui dacă au cel puţin 51 de membri activi şi organizaţii la nivelul secţiilor de votare / cartierului în cel puţin două treimi din numărul acestora.
5. Organizaţiile municipale se pot constitui dacă au cel puţin 91 de membri activi şi organizaţii la nivelul secţiilor de votare / cartierului în cel puţin două treimi din numărul acestora.
6. Organizaţiile care nu mai deţin numărul de membri prevăzuţi de aliniatele 1, 2, 3, 4, 5 vor relua procedurile de
constituire.
Articolul 29
1. Filialele teritoriale se pot constitui dacă au cel puţin 300 de membri activi.
2. Filialele teritoriale se pot constitui dacă au cel puţin 10 organizaţii locale.
3. Filialele care nu mai deţin numărul de membri prevăzuţi de aliniatul 1 sau numărul de organizaţii prevăzute de aliniatul 2 vor relua procedurile de constituire.
Articolul 30
1. La nivelul municipiului Bucureşti funcţionează Consiliul de Coordonare.
2. Organizarea şi funcţionarea acestuia vor fi stabilite printr-un Regulament elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut şi Regulamente şi aprobat de Biroul Politic Naţional.
3. Consiliul de Coordonare este format din 7 membri şi are următoarea structură:
a. un vicepreşedinte PNL ales de Congres care coordonează activitatea Consiliului de Coordonare al Municipiului București;
b. 6 preşedinţi ai filialelor teritoriale de sector ale municipiului Bucureşti.
4. În Consiliul de Coordonare al Municipiului Bucureşti hotărârile se iau cu majoritatea membrilor CCMB.
5. La şedinţele Consiliului de Coordonare pot participa, cu drept de vot consultativ, liderul consilierilor municipali, primarul şi/sau viceprimarii municipiului, primarul şi/sau viceprimarii de sector, parlamentarii în exerciţiu aleşi în circumscripţia electorală Bucureşti, președinții comisiilor din CGMB, preşedintele TNL, OFL şi CSL ai organizațiilor din municipiul Bucureşti.
Articolul 31
Consiliul de Coordonare al Municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii:
a. coordonează activitatea filialelor de sector;
b. hotărăşte măsurile de realizare a programului şi a strategiei partidului la nivelul municipiului Bucureşti;
c. aprobă şi susţine elaborarea şi participarea conducerii locale la proiectele şi programele de dezvoltare pentru
municipiul Bucureşti;
d. analizează activitatea reprezentanţilor numiţi sau aleşi în administraţia locală şi centrală şi dispune măsurile
necesare pentru o mai bună reprezentare politică;
e. analizează activitatea reprezentanţilor în Parlament şi asigură modalităţile de susţinere a intereselor municipiului Bucureşti;
f. coordonează campania electorală în municipiul Bucureşti;
g. selectează candidaţii propuşi de filialele de sector şi aprobă lista şi ordinea acestora pe lista pentru Consiliul
General al municipiului Bucureşti;
h. înaintează Biroului Politic Naţional candidaţii propuşi de filialele de sector pentru Camera Deputaţilor şi Senat din circumscripţia electorală Bucureşti;
i. poate propune Biroului Politic Naţional candidaţi pentru funcţiile de conducere din administraţia publică centrală;
j. acordă sau retrage sprijinul politic persoanelor cu funcţii de conducere din serviciile publice descentralizate şi
deconcentrate ale administraţiei publice din municipiul Bucureşti, la propunerea filialelor de sector;
l. aprobă trei propuneri de candidaţi pentru funcţia de primar general al municipiului Bucureşti din listele înaintate de Birourile Politice de Sector şi le înaintează, spre definitivare, Biroului Politic Naţional.
Articolul 32
9. La nivelul fiecărei filiale teritoriale, Biroul Politic Teritorial constituie o structură a Tineretului Naţional Liberal, inclusiv la nivel de sector, compusă din membri PNL care nu au împlinit vârsta de 35 de ani, structură care este coordonată de către acesta. Unde este cazul, se constituie şi structuri ale TNL la nivel local coordonate de către Birourile Politice Locale.
10. Membrii TNL care au împlinit vârsta de 35 de ani în timpul exercitării unei funcţii într-un organism de conducere al TNL, la orice nivel, pot activa în cadrul TNL până la încheierea mandatului respectiv.
11. Organizarea şi funcţionarea structurii prevăzute la alin. 1 sunt stabilite printr-un Regulament elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut şi Regulamente şi aprobat de Biroul Politic Naţional.
Articolul 33
1. În centrele universitare se înfiinţează Cluburi Studenţeşti Liberale în coordonarea Birourilor Politice Teritoriale, inclusiv la nivel de sector.
2. În municipiul Bucureşti, Clubul Studenţesc Liberal se află în coordonarea Consiliului de Coordonare al Municipiului
Bucureşti.
3. Organizarea şi funcţionarea structurii prevăzute la alin. 1 sunt stabilite printr-un Regulament elaborat de Comisia
Permanentă pentru Statut şi Regulamente şi aprobat de Biroul Politic Naţional.
Articolul 34
1. La nivelul fiecărei filiale teritoriale, Birourile Politice Teritoriale constituie Organizaţii ale Femeilor Liberale în coordonarea Birourilor Politice Teritoriale, inclusiv la nivel de sector.
2. Unde este cazul, se constituie şi structuri ale Organizațiilor Femeilor Liberale la nivel local, coordonate de către Birourile Politice Locale.
3. Organizarea şi funcţionarea structurii prevăzute la alin. 1 sunt stabilite printr-un Regulament elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut şi Regulamente şi aprobat de Biroul Politic Naţional.
Articolul 35
1. La nivelul fiecărei filiale teritoriale, Birourile Politice Teritoriale constituie o structură teritorială a Ligii Aleşilor Locali, inclusiv la nivel de sector, compusă din membri care sunt consilieri locali sau judeţeni, primari sau viceprimari,
preşedinţi sau vicepreşedinţi de Consilii Judeţene şi care este coordonată de către Biroul Politic Teritorial.
2. Organizarea şi funcţionarea structurii prevăzute la alin. 1 sunt stabilite printr-un Regulament elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut şi Regulamente şi aprobat de Biroul Politic Naţional.
Articolul 36
1. La nivel local şi teritorial, Birourile Politice organizează structuri de membri ai Partidului Naţional Liberal care să se ocupe de probleme specifice, în conformitate cu regulamentul de funcţionare al Comisiilor de Specialitate PNL, în coordonarea Birourilor Politice Teritoriale, inclusiv la nivel de sector.
2. Organizarea şi funcţionarea structurilor prevăzute la alin. 1 sunt stabilite printr-un Regulament elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut şi Regulamente şi aprobat de Biroul Politic Naţional.
Articolul 37
1. La nivel naţional se constituie Comisia Permanentă de Statut şi Regulament, compusă din 7-11 membri.
2. Organizarea şi funcţionarea structurii prevăzute la alin. 1 sunt stabilite printr-un Regulament elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut şi Regulamente, aprobat de Biroul Politic Naţional.

CAPITOLUL V – STRUCTURA ORGANIZATORICĂ LA NIVEL LOCAL – COMUNĂ, ORAȘ, MUNICIPIU

Articolul 38
Organizaţiile locale, constituite conform art. 27 litera d, ale Partidului Naţional Liberal au următoarele obiective:
a. să elaboreze propuneri, proiecte şi programe de dezvoltare locală;
b. să se ocupe de informarea, pregătirea şi specializarea reprezentanţilor şi candidaţilor PNL în probleme de
administraţie publică;
c. să prezinte şi să facă cunoscută poziţia PNL în problemele de interes public, naţional sau local;
d. să crească numărul de membri aderenţi, de susţinători şi de votanţi;
e. să asigure resursele umane, materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii proprii;
f. să elaboreze şi să fundamenteze poziţia organizaţiei locale şi a aleşilor locali în problemele şi deciziile de interes
local;
g. să coordoneze activitatea aleşilor locali în structurile administraţiei publice locale în care au fost aleşi;
h. să formeze o bază de date proprie cu privire la nevoile şi resursele locale.
Articolul 39
La nivelul organizaţiilor locale, Partidul Naţional Liberal are următoarele organisme de conducere:
a. Adunarea Generală a membrilor organizaţiei;
b. Biroul Politic – la nivelul secţiei de votare, cartier, comunal, orăşenesc sau municipal.
Articolul 40
1. Adunarea Generală a membrilor organizaţiei locale se întruneşte cel puţin o dată pe an şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea Biroului Politic Local, a Biroului Politic Teritorial sau din proprie iniţiativă la cererea majorităţii simple din
numărul membrilor activi ai organizaţiei.
2. În situaţii deosebite, precum alegeri anticipate, Congres Extraordinar, alianţe sau fuziuni, iniţiative politice de interes
naţional major, Biroul Politic Local are obligaţia să informeze şi să consulte Adunarea Generală a membrilor.
Articolul 41
1. Adunarea Generală a membrilor organizaţiei locale are următoarele atribuţii:
a. analizează activitatea desfăşurată de organele de conducere alese precum şi a membrilor aleşi sau numiţi în
administraţia locală şi aprobă programele de activitate ale acestora;
b. alege membrii Biroului Politic pe o perioadă de 4 ani şi îi revocă atunci când se impune. Revocarea o poate cere
Biroul Politic Teritorial sau o treime din membrii cu drept de vot ai organizaţiei;
c. aprobă, la nivel local, măsurile necesare realizării Programului şi strategiei partidului;
d. validează măsurile organizatorice necesare dezvoltării organizaţiei;
e. dezbate şi aprobă raportul de gestiune şi acordă descărcare pentru execuţia bugetară;
f. aprobă listele de candidaţi pentru alegerile locale – primar şi consilieri locali – propuse de către Birourile Politice
Locale şi le supune, spre definitivare şi validare, Birourilor Politice Judeţene şi Delegaţiei Permanente Teritoriale;
g. alege delegaţii la Conferinţa Teritorială.
2. Adunarea Generală este organism deliberativ.
Articolul 42
1. Biroul Politic al organizaţiei secţiei de votare este format din 3-5 membri şi 2 supleanţi cu următoarea structură:
preşedinte, vicepreşedinte și 1-3 membri.
2. Biroul Politic al organizaţiei de cartier este format din 5-7 membri şi 2 supleanţi cu structura: preşedinte, vicepreşedinte și 3-5 membri.
3. Biroul Politic comunal este format din 7-11 membri şi 3 supleanţi cu următoarea structură: preşedinte, 1 – 3
vicepreşedinţi şi 5-7 membri.
4. Biroul Politic orăşenesc este format din 9-15 membri şi 5 membri supleanţi, cu următoarea structură: preşedinte, 2-5 vicepreşedinţi, 6-9 membri.
5. Biroul Politic municipal este format din 11-19 membri şi 6 membri supleanţi, cu următoarea structură: preşedinte, 3-5 vicepreşedinţi, 7-13 membri.
6. Biroul Politic municipal din municipiile reşedinţă de judeţ este format din 15-21 membri şi 7 supleanţi, cu următoarea structură: preşedinte, 4-9 vicepreşedinţi, 10-11 membri.
Articolul 43
1. Birourile Politice Locale la nivelul secţiilor de votare şi al cartierului sunt alese de Adunarea Generală a membrilor la
nivelul respectiv şi se întrunesc o dată pe lună şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedinţilor, a Biroului Politic Local sau la cererea majorităţii simple din numărul membrilor lor.
2. Birourile Politice Locale comunale, orăşeneşti şi municipale se întrunesc de două ori pe lună şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedinţilor, a Biroului Politic Teritorial sau la cererea majorităţii simple din numărul membrilor lor.
3. Biroul Politic Local al municipiului reşedinţă de judeţ se întruneşte săptămânal şi ori de câte ori este nevoie, la
convocarea preşedintelui, a Biroului Politic Teritorial sau la cererea majorităţii simple din numărul membrilor lor.
Articolul 44
1. La şedinţele Birourilor Politice Locale comunale, orăşeneşti şi municipale participă, cu drept de vot consultativ:
secretarul, trezorierul, membri supleanţi, primarul, viceprimarul, precum şi consilierii locali şi judeţeni în exerciţiu,
membri ai organizației locale.
2. La şedinţele Birourilor Politice Locale participă, cu drept de vot, preşedintele TNL și preşedintele OFL la nivel local.
3. La şedinţele Birourilor Politice Locale pot participa şi membri ai organizaţiei, la invitaţia preşedintelui.
Articolul 45
1. Biroul Politic Local are următoarele atribuţii:
a. planifică, conduce, coordonează şi monitorizează activitatea organizaţiei locale în intervalul dintre Adunările
Generale;
b. validează sau invalidează rezultatele alegerilor în organizaţiile de la nivelul secţiilor de votare şi de cartier;
c. evaluează conducerea operativă a organizaţiilor de la nivelul secţiilor de votare şi de cartier;
d. pregăteşte selecţia de candidaţi pentru alegerile locale;
e. organizează campaniile electorale la nivel local şi răspunde în faţa Biroului Politic Teritorial de îndeplinirea
obiectivelor electorale;
f. contribuie la întocmirea proiectelor de dezvoltare locală;
g. efectuează selecţia şi propune Adunării Generale listele de candidaţi pentru alegerile locale – primari şi consilieri
locali – şi le transmite, spre definitivare, Biroului Politic Teritorial;
h. efectuează selecţia listelor de candidaţi pentru consilierii locali propuşi de organizaţiile de la nivelul secţiilor de
votare şi de cartier şi le supune aprobării Adunării Generale;
i. întocmeşte evidenţa membrilor organizaţiei şi urmăreşte încasarea cotizaţiilor;
j. aprobă cererile de înscriere în organizaţie;
k. gestionează mijloacele financiare şi materiale ale organizaţiei;
l. îndeplineşte hotărârile organismelor de conducere superioare;
m. organizează activităţile necesare îndeplinirii atribuţiunilor sale;
n. propune Biroului Politic Teritorial aplicarea de sancţiuni;
0. propune Biroului Politic Teritorial cooptarea de membri în Biroul Politic Local în cazul unor regrupări ale forţelor
politice la nivel local;
p. întocmeşte şi gestionează reţeaua electorală şi registrul votanţilor în conformitate cu Regulamentul de aplicare al
Statutului.
2. Preşedintele Biroului Politic Local este preşedintele organizaţiei şi are următoarele atribuţii specifice:
a. reprezintă partidul în relaţiile oficiale în zona lui de activitate;
b. prezidează şedinţele Biroului Politic Local şi ale Adunării Generale;
c. participă la şedinţele Delegaţiei Permanente Teritoriale, pe care o informează permanent cu privire la activitatea
sau la evenimentele petrecute în organizaţia pe care o conduce;
d. supune aprobării organismelor de conducere locale măsurile pentru aplicarea hotărârilor conducerii teritoriale ale
partidului;
e. numeşte şi revocă secretarul și trezorierul organizaţiei şi răspunde direct de modul în care aceștia îşi îndeplinesc
atribuţiile;
f. răspunde de asigurarea încasării cotizaţiilor, de respectarea termenelor de rezolvare a cererilor de înscriere în
PNL, de transmitere a bazelor de date lunare la Secretariatul Filialei PNL şi de achitarea obligaţiilor financiare ale
organizaţiei la nivel local şi teritorial.

CAPITOLUL VI – STRUCTURA ORGANIZATORICĂ LA NIVELUL FILIALELOR TERITORIALE

Articolul 46
1. La nivel judeţean şi al sectoarelor municipiului Bucureşti, Partidul Naţional Liberal are următoarele organisme de
conducere:
a. Conferinţa filialei teritoriale;
b. Delegaţia Permanentă Teritorială (Judeţeană sau de Sector);
c. Biroul Politic Teritorial (Judeţean sau de Sector).
2. La nivelul municipiului Bucureşti funcţionează Consiliul de Coordonare.
Articolul 47
1. Conferinţa filialei judeţene, respectiv a sectoarelor din municipiul Bucureşti, este compusă din:
a. membrii Delegaţiei Permanente Judeţene, respectiv membrii Delegaţiei Permanente ai fiecărei filiale de Sector ale
municipiului Bucureşti;
b. delegaţii organizaţiilor locale, conform art. 27 lit. a, b, c, d, conform unei norme de reprezentare stabilită de
Birourile Politice Teritoriale.
2. Norma de reprezentare se stabileşte în funcţie de numărul membrilor organizaţiilor locale precum şi în funcţie de
rezultatele obţinute la ultimele alegeri locale, parlamentare, europene şi prezidenţiale.
Articolul 48
Conferinţa filialei teritoriale, respectiv a sectoarelor din municipiul Bucureşti, se întruneşte o dată la doi ani şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea Biroului Politic Teritorial sau la cererea a mai mult de jumătate din numărul organizaţiilor locale ori la decizia Biroului Politic Național.
Articolul 49
Conferinţa filialei teritoriale are următoarele atribuţii de conducere:
a. hotărăşte măsurile de realizare a Programului şi a strategiei partidului la nivel teritorial;
b. aprobă şi susţine elaborarea şi participarea conducerii locale la proiectele şi programele de dezvoltare regională
şi locală;
c. coordonează şi definitivează modalităţile de integrare a specialiştilor locali în proiectele şi programele aflate în
lucru la nivel naţional;
d. alege preşedintele filialei teritoriale;
e. alege prin vot, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi, 5-9 vicepreşedinţi, 15-19 membri şi 9 membrii
supleanţi ai Biroului Politic Teritorial;
f. alege prin vot, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi, 5 judecători ai Consiliului Teritorial de Arbitraj.
Preşedintele Consiliului Teritorial de Arbitraj este ales de cei 5 judecători prin vot secret;
g. alege prin vot, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi, 3 membri ai Comisiei Teritoriale de Cenzori.
Preşedintele Comisiei Teritoriale de Cenzori este ales de cei 3 membri prin vot secret;
h. dezbate raportul Comisiei de Cenzori şi acordă descărcare pentru execuţia bugetară;
i. analizează activitatea organelor de conducere pe care le-au ales şi a reprezentanţilor numiţi sau aleşi în
administraţia publică locală şi dispune măsurile necesare pentru o mai bună reprezentare politică;
j. evaluează activitatea reprezentanţilor săi în Parlament şi asigură modalităţile de susţinere a intereselor locale.
Articolul 50
Delegaţia Permanentă Teritorială este compusă din:
a. membrii Biroului Politic Teritorial;
b. secretarul coordonator şi trezorierul filialei;
c. preşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul coordonator ai organizaţiei municipiului reşedinţă de judeţ;
d. preşedinţii organizaţiilor locale (comunale, orăşeneşti şi municipale) subordonate;
e. preşedinţii organizaţiilor de cartier aparţinând localităţilor cu peste 25.000 de locuitori;
f. consilierii judeţeni, respectiv consilierii generali ai municipiului Bucureşti;
g. consilierii locali din municipii, respectiv de sector ai municipiului Bucureşti;
h. parlamentarii, europarlamentarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii Consiliilor Judeţene, primarii şi viceprimarii,
membri ai PNL;
i. preşedintele şi un vicepreşedinte ai Tineretului Național Liberal, la nivel teritorial;
j. preşedintele şi un vicepreşedinte ai Organizației Femeilor Liberale, la nivel teritorial;
k. preşedintele şi un vicepreşedinte ai Clubului Studenţesc Liberal, la nivel teritorial;
l. preşedintele şi un vicepreşedinte ai Ligii Aleşilor Locali, la nivel teritorial;
m. preşedinţii structurilor care se ocupă de probleme specifice înfiinţate conform art. 36 din Statut;
n. membri ai Delegaţiei Permanente a PNL care sunt şi membri ai filialei teritoriale.
Articolul 51
Delegaţia Permanentă Teritorială se întruneşte o dată pe trimestru şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui filialei teritoriale, fie pe baza hotărârii Biroului Politic Teritorial, fie la cererea majorităţii simple a numărului membrilor săi.
Articolul 52
Delegaţia Permanentă Teritorială are următoarele atribuţii:
a. analizează activitatea organelor de conducere locale alese, a parlamentarilor şi a reprezentanţilor numiţi sau aleşi
în administraţia publică locală;
b. îndeplineşte hotărârile conducerii centrale ale partidului şi asigură punerea în aplicare a măsurilor pentru
realizarea Programului şi a strategiei partidului;
c. stabileşte priorităţile de dezvoltare locală, proiectele şi programele, precum şi modalităţile de implicare a
structurilor şi a organelor locale în realizarea lor efectivă;
d. evaluează dezvoltarea structurilor din teritoriu în ce priveşte numărul de membri, activitatea, audienţa
reprezentanţilor locali, dotarea logistică şi materială precum şi asigurarea mijloacelor financiare necesare unei
bune funcţionări şi reprezentări;
e. validează listele de candidaţi pentru consilierii judeţeni, respectiv pentru consilierii de sector ai municipiului
Bucureşti, propuse de către Biroul Politic Teritorial;
f. validează lista de candidaţi pentru primari aprobată de Adunarea Generală şi definitivată de Biroul Politic
Teritorial, cu excepţia municipiilor reşedinţă de judeţ;
g. hotărăşte cu privire la sancţiunile propuse de către Biroul Politic Teritorial;
h. alege delegaţii la Congres la propunerea Biroului Politic Teritorial;
i. aprobă şi transmite Biroului Politic Național candidatul pentru funcţia de Preşedinte al Consiliului Judeţean,
candidatul pentru funcția de primar de municipiu reședință de județ și candidaţii pentru alegerile parlamentare;
j. în cazuri excepţionale, aprobă cooptarea în funcţii, peste structura aleasă, a unor personalităţi locale care s-au înscris în partid, la propunerea Biroului Politic Teritorial;
k. în situaţii deosebite, când organismele de conducere la nivelul municipiului reședință de județ activează ineficient
sau în afara prevederilor Statutului sau a strategiei partidului, poate hotărî dizolvarea Biroului Politic Local al
municipiului reședință de județ sau demiterea preşedintelui acestuia.
Articolul 53
Biroul Politic Teritorial este organismul de conducere executiv la nivel judeţean sau de sector al municipiului Bucureşti şi este format dintr-un număr impar de membri, aleşi în conformitate cu prevederile art. 49, alin. lit. d şi e cu următoarea structură:
a. preşedinte;
b. 5-9 vicepreşedinţi;
c. 15-19 membri.
Articolul 54
1. Biroul Politic Teritorial asigură conducerea curentă a filialei, se întruneşte săptămânal sau de ori de câte ori este nevoie la convocarea preşedintelui sau la cererea majorităţii simple a numărului membrilor săi.
2. În absenţa preşedintelui, şedinţele vor fi conduse de către unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de acesta.
3. La şedinţe participă, cu drept de vot, parlamentarii aleși în colegiile din județ sau sector, europarlamentarii, preşedintele Consiliului Judeţean, primarul municipiului reşedinţă de judeţ sau cel de sector al municipiului Bucureşti, preşedintele TNL, preşedintele OFL, preşedintele CSL şi preşedintele LAL de la nivelul teritorial (județean sau de sector).
4. La şedinţe pot participa, la invitaţia preşedintelui, cu drept de vot consultativ, secretarul coordonator, trezorierul,membrii supleanţi, vicepreşedinţii Consiliului Judeţean, viceprimarii municipiilor reşedinţă de judeţ sau de sector ai municipiului Bucureşti şi alţi demnitari ai PNL din filiala respectivă.
Articolul 55
1. Biroul Politic Teritorial are următoarele atribuţii:
a. aplică linia politică de acţiune stabilită de forurile de conducere superioare ale partidului;
b. coordonează, planifică şi monitorizează activitatea filialei, precum şi a organizaţiilor locale între şedinţele
Delegaţiei Permanente Teritoriale;
c. coordonează reţeaua electorală şi registrul votanţilor întocmit de organizaţiile locale, în conformitate cu Regulamentul de aplicare al Statutului;
d. propune Delegaţiei Permanente Teritoriale lista delegaţilor pentru participarea la Congres;
e. hotărăşte convocarea Adunărilor Generale, când e cazul;
f. stabileşte strategia campaniilor electorale la nivel judeţean, organizează campaniile electorale şi răspunde în faţa
Delegaţiei Permanente de îndeplinirea obiectivelor electorale;
g. convoacă Conferinţa filialei teritoriale şi stabileşte norma de reprezentare a acesteia;
h. urmăreşte încasarea cotizaţiilor de la organizaţiile locale;
i. validează propunerea preşedintelui de numire sau revocare a membrilor partidului în funcţiile de la nivel
judeţean, respectiv de sector ale municipiului Bucureşti;
j. întocmeşte listele cu propunerile de candidaţi pentru funcţiile din administraţia publică centrală şi le înaintează
Biroului Politic Național;
k. conduce campania electorală potrivit strategiei electorale aprobate de Delegaţia Permanentă Teritorială;
l. validează propunerile de dobândire a calității de membru activ înaintate de organizațiile locale;
m. aprobă propunerile de cooptare de membri în Birourile Politice Locale în cazul unor regrupări ale forţelor politice
la nivel local;
n. propune Delegaţiei Permanente Teritoriale cooptarea de membri în Biroul Politic Teritorial în cazul unor regrupări
ale forţelor politice la nivel teritorial;
o. în cazuri excepţionale, propune Delegaţiei Permanente Teritoriale cooptarea în funcţii, peste structura aleasă, a
unor personalităţi locale care s-au înscris în partid;
p. hotărăşte excluderea în condiţiile prevăzute la art. 20 din Statut;
q. organizează cercuri de studii, biblioteci, conferinţe, întruniri şi alte asemenea activităţi;
r. în situaţii deosebite, când organismele de conducere la nivel local, cu excepția municipiului reședință de județ,
activează ineficient sau în afara prevederilor Statutului sau a strategiei partidului, poate hotărî dizolvarea Biroului
Politic Local sau demiterea Preşedintelui acestuia;
s. poate acorda derogări conform art. 88 alin. 3.
2. Pe lângă atribuţiile enumerate la alin. 1 al acestui articol, Biroul Politic Teritorial al organizaţiei judeţene are următoarele atribuţii:
a. numeşte Birouri Locale Interimare sau, în cazul organizaţiilor în curs de constituire, nuclee de conducere;
b. poate propune Biroului Politic Național candidații pentru funcția de primar al municipiului reședință de judeţ;
c. validează sau invalidează rezultatele alegerilor în organizaţiile locale, cu excepţia organizaţiilor de la nivelul
secţiilor de votare şi de cartier;
d. definitivează şi validează listele de candidaţi pentru consilieri locali propuse de către Birourile Politice Locale şi
aprobate de Adunările Generale;
e. ordonează şi definitivează lista candidaţilor pentru Consiliul Judeţean şi pentru primari pe care o propune, spre
validare, Delegaţiei Permanente Teritoriale;
f. stabileşte propunerile de candidaţi pentru alegerile parlamentare, pe care le înaintează Delegaţiei Permanente
Teritoriale;
g. împuterniceşte organizaţiile locale pentru a-şi ţine evidenţa financiar-contabilă proprie.
3. Pe lângă atribuţiile enumerate la alin. 1 al acestui articol, Biroul Politic Teritorial al organizaţie de sector are următoarele atribuţii:
a. selectează şi aprobă lista de candidaţi pentru consilieri de sector şi pentru primari de sector;
b. selectează lista de candidaţi pentru consilieri generali ai municipiului Bucureşti, pe care o definitivează şi aprobă
Consiliul de Coordonare al Municipiului Bucureşti;
c. selectează şi propune Consiliului de Coordonare al Municipiului Bucureşti o listă de candidaţi pentru funcţia de
primar general al municipiului Bucureşti;
d. selectează şi propune Consiliului de Coordonare al Municipiului Bucureşti candidaţii pentru Camera Deputaţilor şi
Senat, din circumscripţia electorală Bucureşti;
e. validează sau invalidează rezultatele alegerilor în organizaţiile pe centre de votare.
Articolul 56
1. Preşedintele filialei teritoriale reprezintă partidul în relaţiile oficiale din zona lui de activitate.
2. Preşedintele filialei teritoriale este de drept şi preşedintele Biroului Politic Teritorial şi are următoarele atribuţii specifice:
a. prezidează şedinţele organizaţiilor la care participă, informându-i pe membrii acestora cu privire la activitatea pe
care o desfăşoară;
b. supune aprobării organismelor de conducere teritoriale măsurile pentru aplicarea hotărârilor conducerii centrale
ale partidului;
c. propune Biroului Politic Teritorial numirea sau revocarea membrilor partidului în funcţiile de la nivel judeţean,
respectiv de sector al municipiului Bucureşti;
d. propune cooptarea de membri supleanţi în organismele de conducere teritoriale pe locurile devenite vacante,
până la organizarea de noi alegeri;
e. participă, în mod obligatoriu, la şedinţele Biroului Politic Național şi ale Delegaţiei Permanente şi răspunde la
toate convocările conducerii centrale;
f. informează periodic Biroul Politic Național, precum și organismele de conducere teritoriale, cu datele solicitate de
către acestea şi cu privire la activitatea filialei şi la evenimentele importante din zona sa de activitate;
g. stabileşte schema organizatorică a aparatului de lucru al partidului la nivel judeţean, respectiv de sector al
municipiului Bucureşti şi angajează personalul necesar acestui aparat;
h. numeşte şi revocă secretarul coordonator şi răspunde direct de modul în care acesta îşi îndeplineşte atribuţiile;
i. numeşte şi revocă trezorierul filialei şi răspunde direct de modul în care acesta îşi îndeplineşte atribuţiile;
j. răspunde de evidenţele financiare şi de patrimoniul organizaţiei teritoriale;
k. stabileşte şi negociază reprezentarea partidului în instituţiile şi organismele care funcţionează la nivel judeţean
sau de sector al municipiului Bucureşti;
l. conduce negocierile politice purtate la nivel teritorial împreună cu echipe pe care le formează dintre membrii
Biroului Politic Teritorial.

CAPITOLUL VII – ORGANIZAREA LA NIVEL NAȚIONAL

Articolul 57
La nivel naţional, Partidul Naţional Liberal are următoarele organisme de conducere:
a. Congresul (Adunarea Generală a delegaţilor membrilor partidului);
b. Delegaţia Permanentă;
c. Biroul Politic Național.
Articolul 58
Congresul este forul suprem de conducere şi de decizie al Partidului Naţional Liberal, la nivel naţional, şi se compune din:
a. delegaţii aleşi de filialele teritoriale;
b. membrii Delegaţiei Permanente.
Articolul 59
1. Congresul Ordinar se întruneşte o dată la patru ani.
2. Congresul Extraordinar se întruneşte ori de câte ori este nevoie în condiţiile prevăzute de prezentul Statut.
Articolul 60
1. Procedurile de organizare ale Congresului Ordinar al PNL vor demara după alegerile parlamentare, cu cel puţin 6 luni
înaintea datei Congresului Ordinar.
2. Data convocării Congresului Ordinar al PNL, stabilită de Delegaţia Permanentă de după alegerile parlamentare, nu poate depăşi data de 1 iulie al anului următor anului în care se desfășoară alegerile parlamentare.
3. Convocarea Congresului se face de către Delegaţia Permanentă, la cererea Biroului Politic Național sau la cererea a mai mult de jumătate din Delegaţiile Permanente Teritoriale.
4. Delegaţia Permanentă stabileşte data, locul, ordinea de zi, precum şi numărul şi norma de reprezentare a delegaţilor
membrilor filialelor teritoriale.
5. Pentru Congresul Ordinar, convocarea se face cu cel puţin 60 de zile, iar pentru Congresul Extraordinar, cu cel puţin 30 de zile înainte de data fixată pentru desfășurarea Congresului.
6. Norma de reprezentare se stabileşte în funcţie de numărul membrilor filialelor teritoriale, potrivit prevederilor Legii
partidelor politice, precum şi în funcţie de rezultatele obţinute la ultimele alegeri locale, parlamentare, europene şi
prezidenţiale.
7. Ponderea în norma de reprezentare a rezultatelor obţinute la alegerile locale, parlamentare, europene şi prezidenţiale va fi de cel puţin nouă zecimi.
8. În primele 3 luni se vor desfăşura Adunări Generale de alegeri în toate organizaţiile locale, urmând ca, în termen de 3 luni de la finalizarea alegerilor în aceste organizaţii, să se organizeze Conferinţele de alegeri ale tuturor filialelor teritoriale.
Articolul 61
Congresul este legal constituit dacă sunt prezenţi mai mult de două treimi din numărul delegaţilor.
Articolul 62
1. Lucrările Congresului sunt deschise de către Preşedintele PNL, care prezintă ordinea de zi spre aprobare.
2. Rezoluţiile şi documentele prezentate Congresului sunt supuse dezbaterii şi aprobării prin vot.
3. În cazul în care Congresul este convocat şi pentru alegeri, Președintele și Biroul Politic Național îşi depun mandatul, iar până la alegerea noului Preşedinte și Birou Politic Național, lucrările Congresului vor fi conduse în continuare de către un prezidiu format din trei membri şi patru secretari aleşi de către delegaţii la Congres.
4. După alegerea Preşedintelui, acesta va prelua conducerea lucrărilor Congresului, asistat de membrii prezidiului şi de
secretari.
Articolul 63
1. Secretarii vor întocmi procese-verbale ale dezbaterilor şi hotărârilor, care devin documentele oficiale ale Congresului.
2. Procesele-verbale şi hotărârile Congresului vor fi semnate de către Preşedintele ales al partidului, membrii prezidiului şi secretari.
Articolul 64
1. Congresul partidului are următoarele atribuţii:
a. adoptă şi/sau modifică Statutul partidului, la propunerea Delegaţiei Permanente;
b. alege Preşedintele partidului;
c. aprobă, în acelaşi timp şi împreună cu alegerea Preşedintelui partidului, strategia şi programul politic ale
partidului prezentate de acesta;
d. alege, în acelaşi timp şi împreună cu Preşedintele, la propunerea acestuia: prim-vicepreședintele, secretarul
general şi vicepreşedinţii partidului;
e. numărul de vicepreşedinţi ai partidului, care poate fi propus de un candidat la funcţia de Preşedinte al partidului,
este de 31, dintre care 15 vicepreședinţi executivi, cu atribuțile prevăzute de Statutul PNL;
f. candidatura pentru funcţia de preşedinte, împreună cu lista ce cuprinde prim-vicepreședintele, secretarul general
şi vicepreşedinţii partidului, se depune la secretariatul general al PNL şi va fi însoţită de declaraţii scrise de acceptare a prezenţei pe listă ale candidaţilor propuşi de acesta;
g. niciun membru nu poate accepta prezenţa pe mai mult de o lista de candidaturi, în caz contrar candidatura
acestuia fiind nulă de drept;
h. alege prin vot, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute, 47 de judecători ai Curţii de Arbitraj.
Preşedintele Curţii de Arbitraj este ales, prin vot secret, de cei 47 de judecători, în condițiile prevăzute de
Regulamentul aprobat de Biroul Politic Național;
i. alege prin vot, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute, 11 membri ai Comisiei Centrale de
Cenzori şi 4 supleanţi. Preşedintele Comisiei Centrale de Cenzori este ales, prin vot secret, de cei 11 membri;
j. hotărăşte asupra raportului Biroului Politic Național, prezentat de către Preşedintele partidului;
k. hotărăşte asupra raportului prezentat de preşedintele Comisiei Centrale de Cenzori şi asupra raportului prezentat
de preşedintele Curţii de Arbitraj;
l. adoptă rezoluții.
m. revocă din funcţie sau sancţionează Preşedintele partidului la propunerea Delegaţiei Permanente.
2. În cazul în care între Congrese se schimbă cadrul legislativ privind partidele politice, Delegaţia Permanentă este
mandatată de drept să modifice prezentul Statut, numai pentru punerea de acord cu dispoziţiile legale.
Articolul 65
Delegaţia Permanentă exercită conducerea partidului dintre Congrese şi este compusă din:
a. Preşedintele partidului;
b. membrii Biroului Politic Naţional;
c. preşedintele Senatului PNL;
d. membri de onoare ai PNL;
e. parlamentarii;
f. parlamentarii europeni;
g. vicepreşedinţii Consiliilor Judeţene, membri PNL;
h. viceprimarii municipiilor reşedinţă de judeţ, de sectoare şi viceprimarul general al municipiului Bucureşti, membri
PNL;
i. un vicepreşedinte şi secretarul general ai TNL;
j. un vicepreşedinte şi secretarul general ai OFL;
k. un vicepreşedinte şi secretarul general ai CSL;
l. un vicepreşedinte şi secretarul general ai Ligii Aleşilor Locali PNL;
m. secretarii generali adjuncţi;
n. secretarul pentru relaţiile internaţionale;
Articolul 66
Delegaţia Permanentă se întruneşte o dată la trei luni sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea
Preşedintelui PNL, a Biroului Politic Naţional sau a majorităţii simple a numărului membrilor acesteia.
Articolul 67
Delegaţia Permanentă are următoarele atribuţii:
a. adoptă măsurile ce se impun pentru îndeplinirea hotărârilor Congresului;
b. adoptă şi aplică Programul de guvernare, precum şi programele şi politicile sectoriale ale partidului, în funcţie de evoluţia social-politică a ţării;
c. aprobă fuziunile şi alianţele cu partide politice, precum şi orice alte înţelegeri politice negociate şi propuse de
Biroul Politic Naţional;
d. analizează activitatea parlamentarilor, a parlamentarilor europeni şi a demnitarilor partidului în funcţiile publice
din administraţia centrală şi dispune măsurile ce se impun;
e. între Congrese, stabileşte însemnul şi semnul electoral al partidului;
f. desemnează candidatul PNL la funcţia de Preşedinte al României;
g. stabileşte candidatul partidului la funcţia de prim ministru, la propunerea Biroului Politic Naţional;
h. stabileşte candidatul la funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi pe cel la funcţia de preşedinte al
Senatului, la propunerea Biroului Politic Naţional;
i. validează candidații pentru alegerile parlamentare, la propunerea BPN;
j. poate solicita rapoarte de activitate de la persoanele numite de partid în Guvern şi în administraţia publică
centrală;
k. analizează şi aprobă rapoartele de activitate ale Biroului Politic Naţional, ale grupurilor parlamentare şi ale
parlamentarilor europeni;
l. convoacă şi stabileşte data, locul, numărul şi norma de reprezentare pentru delegaţii la Congres şi propune
ordinea de zi a acestuia;
m. propune Congresului adoptarea şi/sau modificarea Statutului partidului;
n. aplică sau propune sancţiuni faţă de membrii partidului în conformitate cu prevederile Statutului;
o. stabileşte adresa Sediului Central al partidului;
p. atribuie sau retrage calitatea de Preşedinte sau de membru de onoare al PNL, la propunerea Biroului Politic
Naţional sau a Delegaţiilor Permanente Teritoriale.
q. constituie Comisia de Etică pentru aplicarea codului etic.
Articolul 68
1. În cadrul Partidului Național Liberal se organizează şi funcţionează comisii de specialitate constituite:
a. pe criterii profesionale;
b. pe criterii sociale.
2. Comisiile de specialitate se organizează şi funcţionează în baza unui Regulament de organizare şi funcţionare elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut şi Regulamente şi care se înaintează, spre aprobare, Biroului Politic Naţional, prin intermediul Secretariatului General.
3. Comisiile constituite pe criterii profesionale elaborează politicile sectoriale şi politicile publice pe domenii de interes major, pentru exprimarea opţiunilor şi soluţiilor propuse de PNL.
4. Comisiile constituite pe criterii sociale au ca scop reprezentarea şi promovarea intereselor categoriei sociale respective,încurajarea şi coordonarea activităţilor organizate de acestea, întocmirea de rapoarte şi iniţiative legislative în favoarea acestora.
5. Comisiile îşi aleg conducerea în conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare elaborat de Comisia
permanentă pentru Statut şi Regulamente şi aprobat de Biroul Politic Naţional.
Articolul 69
1. Biroul Politic Naţional asigură conducerea partidului între şedinţele Delegaţiei Permanente şi se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea Preşedintelui.
2. Biroul Politic Naţional este compus din Membri aleși de congresul PNL:
a. Preşedintele Partidului;
b. Prim vicepreședintele;
c. Secretarul general;
d. 31 de vicepreşedinţi;
Membri de drept:
e. Prim-Ministrul;
f. Miniştri;
g. Preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, membri ai PNL;
h. Preşedinţii filialelor teritoriale;
i. Liderii grupurilor parlamentare ale PNL din PE, Senat și Camera Deputaților;
j. Membrii Birourilor Permanente ale Parlamentului;
k. Preşedinţii comisiilor parlamentare permanente;
l. Președinții Consiliilor Județene;
m. Primarii din municipiile reședință de județ, de sector și primarul general al Municipiului București;
n. Preşedintele TNL, preşedintele OFL, preşedintele CSL şi preşedintele LAL.
o. Foștii Preşedinţi ai PNL, membri ai partidului;
p. Trezorierul.
3. Cei 15 vicepreşedinţi executivi aleşi de Congresul PNL au următoarele atribuţii;
a. Vicepreşedinte executiv cu atribuții privind coordonarea activității guvernamentale și a comisiilor de specialitate
ale PNL;
b. Vicepreşedinte executiv cu atribuții de aplicare a Statutului și a hotărârilor partidului;
c. Vicepreşedinte executiv cu atribuții privind resursele umane;
d. Vicepreşedinte executiv cu atribuții în domeniul afacerilor europene, relațiile cu ALDE și Internaționala Liberală și
coordonarea grupului parlamentar din PE;
e. Vicepreşedinte executiv cu atribuții în domeniul comunicării;
f. Vicepreşedinte executiv cu atribuții privind relația cu partidele politice;
g. Vicepreşedinte executiv cu atribuții privind programele și politicile sectoriale;
h. Vicepreşedinte executiv cu atribuții de coordonare a activității grupurilor parlamentare;
i. Vicepreşedinte executiv cu atribuții de coordonare a rețelei electorale;
j. Vicepreşedinte executiv cu atribuții de coordonare a Consiliului de Coordonare al Municipiului București;
k. Vicepreşedinte executiv cu atribuții privind administrația publică;
l. Vicepreşedinte executiv cu atribuții privind afaceri constituționale, politici legislative, drepturi și libertăți
fundamentale;
m. Vicepreşedinte executiv cu atribuții privind relațiile cu societatea civilă și minorități;
n. Vicepreşedinte executiv cu atribuții privind relațiile externe;
o. Vicepreşedinte executiv cu atribuții de coordonare a organizațiilor speciale (TNL, OFL, CSL).
4. Vicepreședinții PNL, care nu au atribuții executive, conform alin. 3, vor coordona activitatea filialelor PNL, în conformitate
cu deciziile BPN.
5. Între ședințele Biroului Politic Național au loc următoarele întruniri:
a. membrii Guvernului și liderii grupurilor parlamentare ale PNL se întrunesc săptămânal cu Președintele și
Secretarul General;
b. preşedinţii consiliilor judeţene, primarii municipiilor reşedinţă de judeţ, de sectoare şi primarul general al
municipiului Bucureşti se întrunesc cu Președintele și Secretarul General, bilunar sau ori de câte ori este nevoie.
Articolul 70
Biroul Politic Naţional are următoarele atribuţii:
a. adoptă şi urmăreşte punerea în aplicare a măsurilor de îndeplinire a hotărârilor organismelor de conducere ale
partidului la nivel naţional;
b. analizează, coordonează, sprijină şi evaluează activitatea filialelor teritoriale şi dispune măsurile ce se impun
pentru îndeplinirea obiectivelor ce decurg din strategia şi programele politice ale PNL;
c. coordonează şi evaluează activitatea grupurilor parlamentare şi ale parlamentarilor europeni;
d. elaborează şi propune Delegaţiei Permanente strategia politică a partidului;
e. negociază înţelegeri politice în limita mandatului aprobat de Delegaţia Permanentă;
f. propune Delegaţiei Permanente candidatul partidului la funcţia de prim ministru;
g. stabileşte mandatul prin care miniştri duc la îndeplinire politicile Partidului Naţional Liberal;
h. aprobă, la propunerea Preşedintelui, candidaţii pentru funcţiile din Guvern şi administraţia publică centrală sau retrage sprijinul titularilor acestor funcții;
i. desemnează candidaţii pentru funcţiile de primari de municipii reşedinţă de judeţ, primarii de sector ai
Municipiului Bucureşti, Primarul General al Municipiului Bucureşti, preşedinţii de Consilii Judeţene în urma
consultărilor cu Birourile Politice Teritoriale, respectiv cu Consiliul de Coordonare al Municipiului Bucureşti;
j. concepe, coordonează şi propune Delegaţiei Permanente modul de pregătire şi desfăşurare a campaniilor
electorale şi stabileşte coordonatorii campaniilor electorale la nivel naţional;
k. monitorizează şi evaluează activitatea autorităţilor publice centrale pe domenii;
l. propune Delegaţiei Permanente candidaţii pentru alegerile parlamentare;
m. validează propunerea Preşedintelui privind candidaţii pentru alegerile europene;
n. în situaţii cu totul deosebite hotărăşte, la propunerea Preşedintelui, dizolvarea unui Birou Politic Teritorial sau
demiterea Preşedintelui acestuia, când organismele de conducere la nivel teritorial activează în afara prevederilor
Statutului ori a strategiei partidului sau în cazul în care filiala teritorială respectivă a obţinut un rezultat cu cel
puţin 5% sub media naţională, şi desemnează un Birou Politic Teritorial Interimar;
o. convoacă Delegaţia Permanentă şi propune ordinea de zi a acesteia;
p. raportează Delegaţiei Permanente activitatea desfăşurată şi rezultatele ei;
q. aprobă și revocă, la propunerea Preşedintelui, purtătorul de cuvânt al partidului;
r. aplică și propune sancțiuni membrilor partidului în conformitate cu prevederile Statutului;
s. acordă, în situații cu totul deosebite, derogări de vechime pentru candidații de primari de municipiu și președinți
de Consilii Județene;
t. stabilește calendarul desfăşurării Conferințelor filialelor teritoriale;
u. validează sau invalidează votul la alegerile organismelor de conducere la nivel teritorial;
v. validează grila de criterii pentru selecționarea candidaților pentru orice funcție, a cărei aplicare este obligatorie
pentru Delegația Permanentă Teritorială;
w. propune Delegației Permanente componența Comisiei de etică în conformitate cu art. 81 alin. 3;
x. aprobă, la propunerea Președintelui, Regulamentul de aplicare al Statutului elaborat de Comisia Permanentă
pentru Statut și Regulamente, Codul Etic propus de Senatul PNL, Regulamentul de organizare și funcționare al
filialei teritoriale, precum și regulamentele de organizare și funcționare ale organismelor de conducere și ale
structurilor constituite la nivel național;
y. acordă derogări conform prevederilor articolului 88 aliniatul 4.
Articolul 71
Preşedintele Partidului Naţional Liberal este garantul înfăptuirii Programului politic, al respectării şi aplicării Statutului şi al păstrării identităţii, unităţii şi prestigiului partidului.
Articolul 72
1. Preşedintele partidului exercită conducerea şi coordonează activitatea organismelor la nivel naţional, având următoarele atribuţii:
a. reprezintă partidul în relaţiile oficiale;
b. face declaraţii în numele partidului;
c. convoacă şi prezidează şedinţele Biroului Politic Național şi prezidează orice alte organisme de conducere ale
partidului la care ia parte;
d. conduce negocierile politice purtate în numele Partidului Naţional Liberal;
e. sesizează Delegaţia Permanentă cu privire la luarea unor măsuri disciplinare;
f. propune BPN componenţa Comisiei Permanente pentru Statut şi Regulamente;
g. poate să-şi aleagă consilieri politici, ale căror funcţii şi atribuţii sunt onorifice;
h. poate invita la şedinţele Biroului Politic Național orice persoană;
i. poate invita la şedinţele Delegației Permanente anumite persoane pentru a participa la dezbateri, cu aprobarea
Delegației;
j. îşi poate delega unele competenţe potrivit Statutului;
k. validează cererile de înscriere în PNL sau de atribuire a calității de membru activ în cazurile deosebite prevăzute
de Statut;
l. numește sau revocă trezorierul partidului;
m. propune, spre validare, Biroului Politic Național candidații pentru funcții în Guvern și în administrația publică
centrală;
n. propune, spre validare, Biroului Politic Național candidații pentru alegerile europene;
o. propune Biroului Politic Național dizolvarea unui Birou Politic Teritorial sau demiterea Preşedintelui acestuia,
când organismele de conducere la nivel teritorial activează ineficient, în afara prevederilor Statutului ori a
strategiei partidului sau în cazul în care filiala teritorială respectivă a obținut un rezultat cu cel puțin 5 procente
sub media națională și desemnează un Birou Politic Teritorial Interimar.
2. În cazul vacantării funcţiei de Preşedinte al PNL, responsabilităţile acestei funcţii se asigură de către
prim-vicepreședintele ales de Congres. În situaţia în care Preşedintele este în imposibilitatea de a-şi exercita,
din motive obiective și temporare, funcţia, responsabilităţile acestei funcţii se asigură de către prim vicepreședinte.
Articolul 73
Prim vicepreședintele partidului este înlocuitorul de drept al Președintelui.
Articolul 74
Secretarul general răspunde de sistemul informaţional şi de aparatul de lucru, răspunde de comunicarea dintre organismele de conducere la nivel central şi filialele teritoriale şi răspunde de gestionarea surselor de finanţare şi gestiunea patrimoniului mobil şi imobil al partidului.
Articolul 75
1. În activitatea sa, Secretarul General este ajutat de secretari generali adjuncţi, secretari executivi şi de secretarul pentru relaţiile internaţionale, numiți și revocați de către acesta.
2. Numărul şi atribuţiile secretarilor generali adjuncţi şi ale secretarilor executivi, precum şi atribuţiile secretarului pentru relaţiile internaţionale, se stabilesc printr-un Regulament de organizare şi funcţionare al Secretariatului General, aprobat de Președintele partidului.
Articolul 76
1. Secretarul general este membru al Biroului Politic Național.
2. Secretarul general ţine evidenţa, comunică şi urmăreşte îndeplinirea deciziilor Biroului Politic Național.

CAPITOLUL VIII – ALTE STRUCTURI LA NIVEL NAȚIONAL

Articolul 77
Prin Regulamente de organizare şi funcţionare se constituie, la nivel naţional, următoarele structuri:
a. Senatul partidului;
b. Curtea de Arbitraj – CA;
c. Comisia Centrală de Cenzori – CCC;
d. Comisia de Etică – CE;
e. Tineretul Naţional Liberal – TNL;
f. Organizaţia Femeilor Liberale – OFL;
g. Cluburile Studenţeşti Liberale – CSL;
h. Liga Aleşilor Locali – LAL;
i. Grupul Parlamentar;
j. Organizaţia PNL Diaspora;
k. Comisia Permanentă pentru Statut şi Regulamente;
l. Consiliul de Coordonare al comisiilor de specialitate;
m. Alte structuri la nivel naţional pe categorii profesionale și sociale.
Articolul 78
1. Senatul partidului este un organism consultativ al Preşedintelui partidului cu privire la păstrarea şi continuarea tradiţiilor şi la dezvoltarea concepţiilor liberale, precum şi la alte probleme de interes şi lucrează în conformitate cu Regulamentul elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut şi Regulamente şi aprobat de Biroul Politic Naţional.
2. Preşedintele Senatului partidului este ales de către membrii Senatului, conform Regulamentului propriu.
3. Senatul partidului elaborează sau modifică Codul Etic, pe care îl supune apoi aprobării Delegației Permanente.
Articolul 79
1. Curtea de Arbitraj este instanţa supremă a partidului având atribuţii privind:
a. respectarea prevederilor Statutului şi ale Codului Etic al PNL;
c. soluţionarea contestaţiilor privind învestirea candidaţilor, alegerile interne, alegerea delegaţilor la Conferinţe sau la Congres;
d. coordonarea activităţilor Consiliilor Teritoriale de Arbitraj;
e. interpretarea, la solicitarea Președintelui, a Biroului Politic Național sau a Secretarului General a prevederilor
Statutului sau a concordanței acestuia cu celelalte regulamente.
2. Pot fi aleși în Curtea de Arbitraj membri care au cel puţin 5 ani prezenţă continuă în partid şi care nu fac parte din Delegaţia Permanentă a PNL.
3. Pot fi aleși în Consiliul Teritorial de Arbitraj membri care au cel puţin 2 ani prezenţă continuă în partid şi care nu fac parte din Delegaţia Permanentă a PNL.
4. Activitatea Curţii de Arbitraj se desfăşoară pe baza Regulamentului elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut şi Regulamente şi aprobat de Biroul Politic Naţional.
5. Deciziile Curţii de Arbitraj, precum şi deciziile Consiliilor Teritoriale de Arbitraj rămase definitive sunt obligatorii pentru toţi membrii PNL, precum şi pentru toate organismele de conducere ale partidului.
6. Aceste decizii se pun în executare de către organismele de conducere alese ale PNL.
Articolul 80
Comisia Centrală de Cenzori are atribuţii de verificare a gestiunii partidului şi lucrează pe baza unui Regulament elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut şi Regulamente, aprobat de Biroul Politic Naţional.
Articolul 81
1. Comisia de Etică avizează, la cererea Biroului Politic Național, asupra candidaturilor propuse pentru alegerile
parlamentare, europene şi pentru funcţiile în Guvern şi în administraţia publică centrală.
2. Comisia de Etică se alcătuieşte şi funcţionează în conformitate cu Regulamentul elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut şi Regulamente şi aprobat de Delegaţia Permanentă.
3. Comisia de Etică este numită de Delegația Permanentă și se constituie din 11 – 15 membri care au cel puțin 10 ani vechime în PNL și o verticalitate morală ce nu este contestată.
Articolul 82
Consiliul de Coordonare al organizaţiei PNL Diaspora (CCD) conduce şi coordonează activitatea specifică a membrilor PNL cu domiciliul în străinătate, pe baza unui Regulament elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut şi Regulamente şi aprobat de Biroul Politic Naţional.
Articolul 83
Biroul Politic Naţional al Tineretului Naţional Liberal conduce şi coordonează activitatea specifică a structurilor de tineret constituite la nivelul filialelor teritoriale, pe baza unui Regulament elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut şi Regulamente şi aprobat de Biroul Politic Naţional.
Articolul 84
1. Regulamentele de organizare şi funcţionare ale structurilor partidului se elaborează ca proiecte de către Comisia
Permanentă pentru Statut şi Regulamente şi se aprobă de Biroul Politic Naţional.
2. Comisia Permanentă pentru Statut şi Regulamente este numită de către Biroul Politic Naţional, la propunerea
Preşedintelui și are ca atribuție elaborarea tuturor regulamentelor și procedurilor prevăzute de Statut pe care le supune aprobării Biroului Politic Naţional, precum și inventarierea propunerilor privind modificări ale Statutului și elaborarea proiectelor de modificare ale Statutului, pe care le supune aprobării Delegației Permanente și apoi Congresului.
Articolul 85
1. Grupul Parlamentar PNL este format din toţi deputaţii, senatorii și europarlamentarii membri ai partidului.
2. Rolul acestuia constă în promovarea politicii partidului în Parlament.
3. Membrii Grupului Parlamentar nu pot exprima în dezbaterile parlamentare poziţii divergente liniei politice a partidului.
4. Conducerea Grupului este asigurată, alternativ, de la o sesiune parlamentară la alta, de liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi din Senat.
5. Grupul Parlamentar se organizează şi îşi desfăşoară activitatea în baza unui Regulament elaborat de Comisia
Permanentă pentru Statut şi Regulamente şi aprobat de Biroul Politic Naţional.

CAPITOLUL IX – PROCEDURA ALEGERILOR ÎN PARTID

Articolul 86
Şedinţele organismelor de conducere ale partidului la nivel naţional şi al filialelor teritoriale sunt constituite statutar dacă la ele participă majoritatea simplă a numărului membrilor ce le compun.
Articolul 87
1. Adunările Generale ale membrilor organizaţiilor de la nivelul secţiilor de votare, pe cartier, comunale, orăşeneşti şi municipale sunt constituite statutar dacă la ele participă majoritatea simplă a numărului total al membrilor activi aflaţi în evidenţă la prima convocare, şi cu orice prezenţă la cea de a doua convocare.
2. La aceste Adunări Generale au drept de vot doar acei membri activi care au cotizaţiile achitate la zi, inclusiv pe luna
anterioară celei în care se desfăşoară Adunarea Generală de alegeri.
3. Data limită pentru comunicarea numărului de membri se stabileşte de Biroul Politic Teritorial.
Articolul 88
1. Vechimea minimă a unui membru activ necesară pentru a candida într-o structură de conducere a partidului este:
a. de şase luni la nivel local;
b. de un an la nivel judeţean;
c. de doi ani la nivel naţional.
2. Vechimea minimă necesară pentru a candida la alegerile parlamentare sau europene este de doi ani.
3. În situații deosebite, Biroul Politic Teritorial poate acorda derogări pentru situațiile prevăzute la alin. 1 litera a.
4. În situații deosebite, Biroul Politic Național poate acorda derogări pentru situațiile prevăzute la alin. 1 litera b și c și aliniatul 2.
5. În situații deosebite, Biroul Politic Național poate acorda derogări de vechime pentru candidații de Primari de Municipiu și Președinte de Consiliu Județean.
6. Candidaturile nu sunt acceptate dacă membrii care depun candidaturile nu au achitată cotizaţia la zi, respectiv inclusiv pe luna anterioară celei în care se desfăşoară Adunarea Generală, Conferinţa sau Congresul de alegeri sau se depun candidaturile pentru alegerile locale, parlamentare, europarlamentare sau prezidenţiale.
Articolul 89
Candidaturile se depun, în original, până cel mai târziu cu 48 de ore înainte de ora de convocare a Adunării Generale, Conferinţei Teritoriale la secretariatul organismului aferent, sub semnătură de primire.
Articolul 90
1. În cadrul organismelor de conducere ale partidului, votul se exprimă deschis sau secret, în conformitate cu prevederile Statutului şi ale Legii partidelor politice.
2. Votul deschis poate fi vot nominal sau prin ridicare de mână.
3. În cadrul organismelor de conducere, în caz de egalitate de vot, votul preşedintelui acelui organism este decisiv.
Articolul 91
În cazul alegerii membrilor tuturor organismelor de conducere, a delegaţilor la forurile superioare sau când se iau hotărâri cu privire la persoane, votul este obligatoriu secret.
Articolul 92
Hotărârile în cadrul organismelor de conducere se adoptă în prezenţa a cel puţin jumătate din membrii organismului respectiv, cu majoritatea simplă a numărului voturilor celor prezenţi la şedinţă, cu excepţia cazurilor în care Statutul prevede altfel.
Articolul 93
1. Membrii organismelor de conducere ale Partidului Naţional Liberal, la toate nivelele, se aleg pentru o perioadă de 4 ani, dacă alegerea se face în cadrul unei Adunări Generale Ordinare, unei Conferinţe Teritoriale Ordinare sau Congres Ordinar.
2. Membrii organismelor de conducere ale Partidului Naţional Liberal, la toate nivelele, care se aleg într-un Congres Extraordinar, Conferinţă Teritorială Extraordinară sau Adunare Generală Extraordinară, se aleg pentru perioada care rămâne până la alegerile ce se fac în cadrul unui Congres Ordinar, unei Conferinţe Teritoriale Ordinare sau Adunare Generală Ordinară.
Articolul 94
1. Rezultatul alegerilor pentru organismele de conducere de la nivelul secţiilor de votare şi de cartier se validează de către Birourile Permanente Locale.
2. Rezultatul alegerilor pentru organismele de conducere la nivel local se validează de către Birourile Politice Teritoriale, cu excepţia organizaţiilor de la nivelul secţiilor de votare şi de cartier.
3. Rezultatul alegerilor pentru organismele de conducere ale filialelor teritoriale se validează de către Biroul Politic Național.
4. În cazul în care rezultatul alegerilor prevăzute la alin. 1, 2 sau 3 nu este validat, se procedează la noi alegeri.
5. Preluarea conducerii organizaţiilor locale sau a filialelor teritoriale de către organismele nou alese se face după termenul statutar şi regulamentar prevăzut pentru depunerea contestaţiilor şi validarea alegerilor de către organismele ierarhic superioare abilitate a lua această decizie.
Articolul 95
1. Pentru locurile devenite vacante în organismele de conducere locale și teritoriale, sunt cooptaţi membri supleanţi, în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute, în maxim 30 de zile de la vacantarea unui loc, în condiţiile prevăzute de prezentul Statut.
2. Numărul membrilor supleanţi din organismele de conducere la nivel local și teritorial va fi de o treime din numărul membrilor respectivului organism de conducere.
3. În cazul în care numărul locurilor vacante, indiferent de ocuparea ulterioară prin cooptare, depăşeşte jumătate din totalul celor aleşi iniţial în organismul de conducere, se vor organiza noi Adunări Generale sau Conferinţe Teritoriale
pentru alegerea Biroului Politic Local sau a Biroului Politic Teritorial, cu excepţia funcţiei de preşedinte, dacă acesta nu a demisionat.
4. În cazul în care funcţia de preşedinte al filialei teritoriale este vacantă se organizează alegeri pentru funcţia de preşedinte în termen de 6 luni. În această situaţie funcţia de preşedinte va fi îndeplinită până la alegeri de către un vicepreşedinte desemnat de Biroul Politic Național.
5. În situaţiile prevăzute la alin. 3, până la alegeri conducerea organizaţiei sau a filialei va fi asigurată de un Birou Politic Interimar compus din preşedinte şi 10-16 membri dintre care 4-7 vicepreședinți desemnați de președinte, numiţi în termen de 15 zile de la vacantarea funcţiilor, de:
a. Biroul Politic Național pentru Birourile Politice Teritoriale;
b. Biroul Politic Teritorial pentru Birourile Politice Locale .
6. Birourile Politice Teritoriale Interimare vor organiza alegeri pentru o nouă conducere conform calendarului aprobat de Biroul Politic Național.
7. Birourile Politice Locale Interimare vor organiza alegeri pentru o nouă conducere conform calendarului aprobat de Biroul Politic Teritorial.
8. Birourile Politice Interimare de la toate nivelele, care nu au reușit să îndeplinească mandatul de organizare de alegeri conform calendarului, se consideră dizolvate de drept.
9. Președinții Birourilor Politice Interimare dizolvate conform alin. 8, nu pot fi reinvestiţi ca președinți sau membri ai unui nou Birou Politic Interimar.
10. În cazul în care preşedintele ales nu a demisionat, acesta va exercita funcţia de preşedinte al Biroului Teritorial Interimar.
11. Din Biroul Teritorial Interimar vor face parte şi membrii organismului de conducere aleşi iniţial care nu au demisionat.

CAPITOLUL X – PATRIMONIUL ȘI FONDURILE PARTIDULUI NAȚIONAL LIBERAL

Articolul 96
Partidul Naţional Liberal poate deţine bunuri mobile şi imobile care sunt necesare activităţilor sale specifice.
Articolul 97
Sursele de finanţare ale Partidului Naţional Liberal provin din:
a. cotizaţiile membrilor partidului;
b. donaţii şi legate;
c. venituri provenite din activităţi proprii;
d. subvenţii de la bugetul de stat;
e. alte surse, potrivit legii.
Articolul 98
Operaţiunile de încasări şi plăţi se efectu ează prin conturi în lei şi în val ută, deschise, potrivit legii, în bănci cu sediul în România şi se gestionează prin secretari – trezorieri, trezorieri sau mandatari fin anciari, numiţi de către Preşedinţii Birourilor Politice Locale, Preşedinţii Birourilor Politice Teritoriale, respectiv Preşedintele PNL, cărora le prezintă
rapoarte.
Articolul 99
1. Membrii partidului plătesc o cotizaţie lunară al cărei cuantum este stabilit de către Biroul Politic Teritorial.
2. Biroul Politic Național stabileşte o cotizaţie lunară pentru persoanele alese sau numite în funcţiile de conducere în structurile partidului sau în administraţia publică centrală, precum şi pentru parlamentari şi parlamentarii europeni.
3. Biroul Politic Național stabileşte o contribuţie financiară lunară pentru filiale.
4. Biroul Politic Teritorial stabileşte o cotizaţie lunară pentru persoanele alese sau numite în funcţii de conducere în administraţia publică locală.
Articolul 100
1. Membrii Partidului Naţional Liberal care îndeplinesc funcţii de conducere alese în partid nu pot fi remuneraţi pentru activitatea lor. Funcţiile alese sunt cele prevăzute în componenţa Birourilor Politice Locale, Birourilor Politice Teritoriale, Biroului Politic Național, Curtea de Arbitraj, Comisia Centrală de Cenzori, Consiliul Teritorial de Arbitraj, Comisia
Teritorială de Cenzori.
2. Membrii Partidului Naţional Liberal care îndeplinesc funcţii de conducere alese în organizaţiile prevăzute la articole 32, 33, 34, 35, 36 şi 37 nu pot fi remuneraţi pentru activitatea lor în cadrul structurilor de conducere.
Articolul 101
În situaţia numirii unui Birou Politic Interimar, indiferent de nivelul acestuia, este obligatorie predarea tuturor evidenţelor financiare şi a patrimoniului acelei organizaţii, în conformitate cu prevederile Regulamentului de aplicare al Statutului.

CAPITOLUL XI – ÎNCETAREA ACTIVITĂȚII

Articolul 102
Partidul Naţional Liberal îşi încetează activitatea prin:
a. autodizolvare, hotărâtă de Congres, cu votul a peste două treimi din numărul delegaţilor;
b. dizolvare, pronunţată pe cale judecătorească şi prin hotărârea Curţii Constituţionale;
c. constatarea încetării existenţei sale prin inactivitate, de către Tribunalul Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiile corespunzătoare din Legea partidelor politice.

CAPITOLUL XII – DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 103
1. În termen de maxim 90 de zile de la data adoptării prezentului Statut, Delegația Permanentă va aproba Regulamentul de aplicare al Statutului elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut şi Regulamente.
2. În termen de maxim 120 de zile de la data adoptării prezentului Statut, Delegația Permanentă va aproba toate
Regulamentele de organizare şi funcţionare ale structurilor PNL enumerate la art. 77 din Statut şi elaborate de Comisia Permanentă pentru Statut şi Regulamente.
Articolul 104
Hotărârile Congresului, ale Delegaţiei Permanente şi ale Biroului Politic Național sunt obligatorii pentru toate organismele de conducere şi pentru toţi membrii Partidului Naţional Liberal, în condiţiile prevăzute de prezentul Statut.
Articolul 105
Numărul de membri şi structura organismului de conducere la nivel naţional, teritorial sau local, inclusiv în cadrul Curţii de Arbitraj, Consiliului Teritorial de Arbitraj, Comisiei Centrale de Cenzori, Comisiei Teritoriale de Cenzori, Tineretului Naţional Liberal, Organizaţiei Femeilor Liberale şi Clubului Studenţesc Liberal se modifică potrivit protocoalelor de fuziune sau regrupărilor de forţe politice semnate, după caz, la nivel naţional, teritorial sau local până la viitorul Congres Ordinar, respectiv viitoarea Conferinţă a filialei teritoriale sau viitoarea Adunare Generală de alegeri organizate în condiţiile prezentului Statut.
Articolul 106
1. La filialele în care, la data Congresului Ordinar, funcţionează conduceri interimare, se vor organiza Conferinţe
Extraordinare sau Ordinare de alegeri, conform calendarului stabilit de Biroul Politic Național, în baza prevederilor prezentului Statut.
2. La filialele în care mandatele Birourilor Politice Teritoriale expiră în anii 2013 și 2014 se vor organiza Conferințe Extraordinare sau Ordinare de alegeri, în conformitate cu calendarul stabilit de Biroul Politic Național.
Articolul 107
1. Congresul Extraordinar care aprobă prezentul Statut, poate convoca un singur Congres Ordinar în termen de
minim 12 ore de la hotărârea de convocare.
2. Congresul Ordinar astfel convocat, se va desfăşura cu aceiaşi delegaţi stabiliţi pentru Congresul Extraordinar care face convocarea.
3. Ordinea de zi a Congresului Ordinar convocat în condițiile alin. 1, va fi stabilită prin hotărârea de convocare votată
de Congresul Extraordinar.
4. Depunerea candidaturii pentru funcția de Președinte al PNL, precum și lista de candidaturi care cuprinde:
prim-vicepreşedintele, secretarul general și cei 31 de vicepreşedinţi, vor fi depuse de candidatul pentru funcţia de
preşedinte la secretariatul general al PNL, cu minim 3 ore înainte de deschiderea lucrărilor Congresului Ordinar
convocat în condițiile alin. 1, şi va fi însoţită de declaraţii scrise de acceptare a candidaturii.
Articolul 108
Dispoziţiile protocoalelor de alianţă încheiate de Partidul Naţional Liberal sunt obligatorii pentru toţi membrii şi toate organizaţiile acestuia precum şi pentru toate persoanele susţinute în funcţii publice de acesta pe perioada existenţei alianţei.
Articolul 109
Membrii organismelor de conducere care deţin două sau mai multe funcţii sau calităţi oficiale care dau drept de
reprezentare în organismul respectiv nu pot delega reprezentarea pentru nicio funcţie deţinută.
Articolul 110
Membrii organismelor de conducere care absentează de la întrunirile organismului respectiv nu pot fi înlocuiţi.
Articolul 111
1. Partidul Naţional Liberal poate avea ca membri sau reprezentanţi onorifici cetăţeni români cu domiciliul în afara teritoriului României.
2. În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului Statut, filialele teritoriale ale PNL vor transmite Secretariatului General al partidului bazele de date cu membri activi, precum și registrul votanților.
3. Filialele și organizațiile PNL, care la data intrării în vigoare a prezentului Statut, au finalizat procedurile de alegere ale Birourilor Politice Locale sau Teroriale pot suplimenta componența birourilor politice până la incidența cu actualul număr maxim de membri, prin cooptarea membrilor supleanți rezultați în urma alegerilor din cadrul Adunărilor Generale sau Conferințelor Teritoriale.
Articolul 112
Prezentul Statut se completează cu Regulamentul de Aplicare al Statutului și prevederile Legii partidelor politice.